Bine te-am regasit pe NLP Concept!
Click aici ca sa asculti articolul pe YouTube
Ai fost vreodata judecat si criticat de catre cei din jurul tau? Daca da, iti amintesti cum te-ai simtit atunci? Te-ai simtit dezamagit, descurajat sau poate devalorizat ca si cum tu ai fi un fel de oaie neagra a societatii?
Inainte sa fi facut primii pasi concreti in dezvoltarea personala, m-am simtit de foarte multe ori asa si stiu cum este sa-ti fie teama de parerea celorlalti despre tine. Vestea buna este ca aceasta teama poate fi invinsa si am sa te invat cum poti face asta in acest articol.
Teama de a fi judecat de ceilalti te tine in loc, nu te lasa sa te dezvolti, sa evoluezi si sa traiesti viata pe care ti-o doresti. Cand ai aceasta teama, de multe ori te trezesti ca faci compromisuri si alegeri care nu te reprezinta si nu sunt in beneficiul tau, in acest mod facandu-ti tie un mare deserviciu.
Teama de judecata celorlalti se poate ascunde in spatele multor frici cum sunt teama de a vorbi in public, teama de a nu gresi, teama de esec sau chiar teama de succes. Da, ai vazut bine; exista si teama de succes. Teama de a fi judecat iti saboteaza actiunile facandu-te o persoana pasiva care prefera sa nu-si spuna parerea si sa nu faca nimic ca nu cumva sa fie judecata si criticata.
In continuare iti voi relata o povestioara interesanta care ilustreaza modul in care suntem judecati de catre semenii nostri.
Un batran, o fata si un magar se indreptau spre un oras indepartat. Dupa o vreme, batranul si fata obosisera. Astfel, au decis sa mearga amandoi in acelasi timp calare pe magar.
In timp ce treceau prin primul sat, oamenii se uitau la ei cu dispret si susoteai intre ei astfel: „Ce cruzi trebuie sa fie acesti doi calatori de calaresc amandoi deodata bietul animal; cat de obosit trebuie sa fie magarul!” Batranului i se facu rusine, astfel ca se dadu jos de pe magar, lasand-o doar pe fata.
In timp ce treceau prin al doilea sat, oamenii se uitau incruntati la ei, soptind intre ei astfel: „Cat de prost crescuta este fata; ea calareste magarul in timp ce batranul merge pe jos pe langa magar!” Auzind acestea, batranul si fata au ales sa faca schimb de locuri: batranul pe magar iar fata pe jos.
Cand au ajuns in al treilea sat, oamenii priveau cu asprime la ei si murmurau intre ei asa: “Cat de iresponsabil este batranul sa lase fata sa mearga pe jos iar el pe magar!” Saturati de criticile satenilor, cei doi s-au hotarat sa mearga amandoi pe jos, magarul urmandu-i.
Cand in sfarsit au ajuns in oras, oamenii se uitau la ei cu nedumerire si susoteau astfel: ”Ce prosti sunt astia doi, au magar si totusi nu merg calare pe el; in loc sa foloseasca magarul ca sa nu oboseasca, ei sufera din cauza prostiei lor!”
Concluzia acestei povestioare este ca indiferent de ceea ce alegi sa faci, intotdeauna vor exista oameni care sa te judece. Si daca oricum vei fi judecat de unii oameni, de ce sa nu alegi sa faci ce-ti place si ce-ti aduce bucurie? 
Cu cat incerci sa eviti mai mult sa simti teama de judecata celor din jur, cu atat te va speria mai tare; de aceea este bine sa fii atent la emotiile tale cand simti aceasta teama ca sa stii cu cine ai de-a face. Cand eram mica, bunicii mei imi spuneau sa stau cuminte pe pat, sa nu ma dau jos pentru ca sub pat este bau-bau. Si imi era tare frica de bau-bau; pana intr-o zi cand am mai crescut, m-am dat jos, am luat o lanterna si m-am uitat sub pat; de atunci a inceput sa nu-mi mai fie frica de bau-bau.
In acest articol iti propun 5 instrumente pe care le poti utiliza sa te ajute sa invingi teama de a fi judecat de ceilalti.
1. Fii tu insuti si accepta judecata celorlalti
Probabil ai auzit de indemnul: „Fii tu insuti!”. Oare ce ne impiedica sa fim noi insine? Se pare ca am uitat cum e sa fim noi insine, nu mai stim cum. Cand am fost mici eram noi insine si ne venea usor si natural sa ne exprimam asa cum simtim. Apoi a intervenit „educatia” si a inceput sa ni se spuna ce si cum ar trebui sa facem si sa auzim deseori „Nu-i voie”.
Asa s-a format credinta ca daca esti tu insuti, ceilalti nu te vor accepta asa cum esti, iar tu va trebui sa te prefaci, sa porti masti pentru a fi acceptat. Am ajuns sa traim cu frica ca daca suntem noi insine, spunem si facem ce simtim, ceilalti nu ne vor accepta, ne vor respinge si ne vor judeca; sau chiar am ajuns sa ne fie rusine sa spunem ce vrem si ce simtim.
„Fii tu insuti si oamenii potriviti te vor iubi pe tine, cel adevarat.” – autor anonim
Cu cat vei avea mai mult succes, cu cat vei deveni mai bun si te vei remarca intr-un domeniu sau cu cat vei iesi mai mult in evidenta, cu atat vei fi cunoscut de mai multi oameni si, in consecinta, vei fi mai judecat. Gandeste-te un pic; pe o persoana izolata care nu este cunoscuta de nimeni nu are cine sa o judece… logic, nu? Fii pregatit sa nu te placa toata lumea si accepta criticile si judecata celorlalti.
2. Cel mai rau lucru care se poate intampla
Al doilea instrument consta in a raspunde la urmatorul set de intrebari: Care ar fi cel mai rau lucru care s-ar putea intampla daca alegi sa faci ce doresti, daca te exprimi asa cum esti si iti spui parerea fara sa-ti pese de judecata celorlalti? Oare ce pedeapsa insuportabila ti s-ar putea aplica? Crezi ca ai putea supravietui?
Dupa ce raspunzi la aceste intrebari, iti dai seama ca in realitate ramai in viata si faci fata suferintei provocate de oamenii care te-ar judeca. In acest fel este posibil sa-ti gasesti puterea interioara care sa te ajute sa-ti dispara incet-incet teama de judecata celorlalti. Apoi imagineaza-ti cum o sa te simti dupa ce ti-ai depasit aceasta teama.
3. Nu lua lucrurile la modul personal
Este bine sa intelegi ca atunci cand cineva te judeca si te critica verbal, acea persoana nu se refera la tine ca persoana, ci la ceva ce ai spus sau ai facut. Cei care te judeca au si ei propriile lor temeri si credinte pe care le pot proiecta asupra ta. Oamenilor care te judeca, le este teama la randul lor sa nu fie judecati de catre ceilalti.
„Oamenii se grabesc sa judece spre a nu fi ei insisi judecati.” – Albert Camus
Nu te-ai ingrijora de ceea ce cred si gandesc ceilalti despre tine daca ai realiza ca in realitate oamenii se gandesc foarte putin la tine deoarece ei sunt mai preocupati de ei insisi. Cand am inteles acest lucru, pentru prima data a inceput sa nu-mi mai pese asa de mult de judecata si critica celorlalti.
4. Recunoasterea greselilor si a faptului ca nu esti perfect
Multi oameni nu recunosc din orgoliu ca gresesc sau le vine greu sa spuna „Am gresit!”. Este nevoie de mult curaj sa spui cuiva sau chiar in fata unui public „Am gresit cand am facut / zis cutare lucru”. Cand accepti ca nu esti perfect, ca poti gresi si recunosti acest lucru cu voce tare, incepi sa te simti eliberat de sub povara perfectiunii si a asteptarilor celorlalti.
In momentul in care recunosti public ca ai gresit si ca nu esti perfect, deja te-ai judecat singur si asta este de ajuns. Si atunci cum sa-ti mai fie teama de judecata celorlalti daca tu deja te-ai judecat pe tine inaintea lor?
„Este mult mai greu sa te judeci pe tine insuti decat sa judeci pe altul.” – Antoine de Saint-Exupéry
5. Tehnica intrebarilor
Acest instrument se bazeaza pe modul in care reactionezi tu atunci cand auzi ca esti criticat si judecat. In momentul in care persoana care te judeca isi termina discursul, in functie de situatie, poti folosi una din urmatoarele intrebari:
- Pe ce te bazezi cand spui asta?
- De unde stii ca ceea ce spui este adevarat?
- Ce te face sa crezi ca lucrurile stau asa cum spui tu?
- Cum ar fi daca ideea ta ar completa-o pe a mea?
- Cum am putea sa punem in practica ideea ta?
Cand pui astfel de intrebari, pana primesti un raspuns, obtii un timp de gandire pentru a-ti formula propriile tale argumente. Uneori poti avea surpriza ca interlocutorul tau sa-ti raspunda cu „Nu stiu ce ma face sa gandesc asa.”, dupa care tu poti sa il intrebi: „Daca nu stii pe ce te bazezi cand spui asta, cum stii ca ideea mea nu este buna?”
Utilizarea intrebarilor potrivite pot sa intoarca situatia complet in favoarea ta. Dupa ce inveti sa pui aceste intrebari cand cineva iti critica ideile, vei avea surpriza sa observi cat de usor se blocheaza interlocutorul tau sau cade pe ganduri pentru ca nu are argumente solide sau chiar isi schimba directia de gandire.
In unele situatii poti fi intrebat in mod agresiv “De ce sa facem asa cum zici tu?” sau “De ce crezi ca este asa cum zici tu?”. Cel mai indicat raspuns la aceasta intrebare este: “Nu trebuie sa facem nimic din ceea ce spun eu. Mi-am spus doar parerea personala, care poate sa fie acceptata de tine sau poate sa fie respinsa”. Cand recunosti ca o parere poate sa fie acceptata sau nu, il dezarmezi pe celalalt si nu mai poate sa te judece deoarece trebuie sa se concentreze pe argumente.
O alta situatie apare atunci cand cuiva nu-i place de persoana ta si iti respinge din start ideea spunandu-ti „Nu imi place ce spui tu” sau „Nu simt ca imi place ideea spusa de tine”. In acest caz, reactia ta cea mai potrivita este sa intrebi „Si ce anume iti place in realitate?”; aceasta intrebare are scopul de a muta atentia de pe persoana pe subiectul aflat in discutie.
De multe ori ne este teama sa ne expunem si sa ne aparam ideile pentru ca nu stim cum sa facem fata unei discutii posibil conflictuale. Dupa ce inveti sa utilizezi intrebarile potrivite, iti gestionezi mai bine emotiile si gandurile si nu-ti mai este teama de un eventual conflict pentru ca stii ca te poti descurca, iar ca si consecinta o sa-ti dispara teama de a fi judecat.
Partea interesanta este ca atunci cand iti invingi teama de a fi judecat, scapi de obiceiul de a-i judeca pe ceilalti.
Vreau sa-mi lasi un comentariu in care sa ne impartasesti despre experienta ta in legatura cu teama de a fi judecat de ceilalti si cum ai reusit sa scapi de ea. De asemenea, te provoc sa ne spui ce ti-ar place sa faci daca stii ca nu vei fi judecat.
Daca ti-a placut acest articol, te rog sa-l distribui si prietenilor tai pe retelele de socializare dand click pe butoanele de mai jos.
Te imbratisez cu drag,
Dr. Iuliana Rotaru
 Aboneaza-te acum la newsletter ca sa fii la curent cu ultimele articole publicate si ca sa primesti din partea mea un CADOU SURPRIZA sub forma unui material audio. |
Bună Iuliana să zic ca oarecum m-am regăsit în cuvintele tale.. Am doar 18 ani dar am ajuns să îmi fie foarte frică de oamenii , de criticile si vorbele urate. Am o boală de aproape 16 ani de zile care oarecum mă izolat de lume ( sunt un fel de crize de epilepsie numai că sunt constientă si doar tremur ) nu neg m-am izolat m-am închis în mine si oarecum fug de a-mi rezolva problemele pentru că sunt o fire foarte sensibila si îmi e frică că desi stiu că am dreptate să nu plătesc eu consecintele prin supărarea celuilalt.. Dă-mi un sfat te rog
Buna Alina Maria!
Iti multumesc pentru comentariu! Apreciez curajul tau de a ne scrie si impartasi despre problemele tale. Ma bucur ca tu la 18 ani citesti articole de dezvoltare personala; mi-ar fi placut sa fi inceput sa citesc si eu la varsta asta astfel de articole.
In primul rand vreau sa-ti spun ca tu esti cea mai importanta persoana pentru tine; tu esti cu tine non-stop, 24 din 24 de ore, ceilalti oameni sunt doar pentru o perioada mai mica sau mai mare in preajma ta. Asadar, daca imi permiti, te-as intreba tu cum te comporti cu tine, cum iti vorbesti, ce iti spui in mod frecvent, esti cea mai buna prietena a ta?
In al doilea rand vreau sa-ti spun ca tu esti o persoana unica; nu mai este cineva in lumea asta la fel ca tine. Si pentru ca esti unica, tu ai un dar unic de oferit lumii. Oamenii sunt diferiti si de aceea este normal sa gandim diferit si sa avem pareri diferite de ale celorlalti. Nu exista vreun om care sa detina adevarul absolut; fiecare are dreptate in felul sau. Avem dreptul sa ne exprimam asa cum suntem si sa ne spunem parerea in mod asertiv fara a-l supara pe celalalt.
De exemplu daca cineva imi spune ca sunt tampita, proasta etc, eu i-as putea raspunde asa: „Asta este parerea ta si ti-o respect, dar permite-mi sa nu fiu de acord cu ea pentru ca eu am alta parere si anume ca eu sunt o persoana inteligenta, extraordinara, minunata, geniala…”
Cu bine, Iuliana
Bună. Am 15 ani sie sunt închisă în mine nici cu părinții nu prea comunic pentru că îmi este frică să nu spum ceva greșit și să fiu criticata sau să mă fac de râs . Îți spun ceva poate amuzant pentru unii dar pe mine ma doare .. A venit vara si eu nu port ochelari de soare ( chiar daca imi doresc fff mult ) pentru ca imi este frica sa nu imi zica cineva ca nu imi sta bine ,ca sunt urata si altele … Daca ma duc intr-o discotecă eu nu pot sa dansez de rusine :((( mi-e frica ca o sa ma fac de ras ma pierd cand toti sunt cu ochii pe mine nici . la scoala la ascultat oral am numai note mici si acum vreau mai mult ca oricand sa depasesc aceasta teama vreau sa fiu EU sa rad sa glumesc si sa nu mai imi pese de ce spun ceilalți :* Mulțumesc :*
Buna Georgiana-Alina si multumesc pentru comentariu!
Vreau sa-ti spun un secret: atunci cand iti dai voie sa gresesti, inveti cel mai mult si evoluezi cel mai rapid. Thomas Edison a esuat de peste o mie de ori pana sa inventeze becul cu incandescenta. Acesta spunea ca fiecare incercare gresita il arunca cu inca un pas inainte.
Draga mea, eu cred ca tu ai niste ochisori foarte frumosi si de aceea iti este frica sa nu zica cineva ca nu iti sta bine cu ochelari de soare :). Straduinta de a place la toata lumea este inutila si ne consuma multa energie. Sunt curioasa daca exista cineva care sa placa la toata lumea.
Atunci cand te duci intr-o discoteca chiar toti sunt cu ochii pe tine? Exista si persoane care sa nu fie cu ochii pe tine?
Numai bine, Iuliana
Bună Iuliana, numele meu este Pascu Ginel, am 20 de ani si mă confrunt cu o situatie mai dificila. O sa încerc sa iti explic pe scurt si dacă mă poti sfătui ti-as fi recunoscător. Sunt student la o facultate în Bucuresti, ideea e ca sunt primul an si acum văd si eu cum este viata de Bucuresti si tentatiile de aici si îmi este foarte greu sa mă acomodez deoarece am un anturaj care este format din persoane mai mari ca mine, 2 dintre ei sunt 2 băieti din aceeasi zona cu mine dar nu prea am avut multe tangente împreună pana sa mă mut cu ei. Sperând ca totul este roz la început am fost de acord sa locuim împreună. Ideea e ca m-am deschis foarte mult în fata lor si ei mă „citesc” foarte bine si îmi cunosc stările emotiile …îmi este foarte greu sa le schimb părerea despre mine .. si de fiecare dată când au ocazia arunca săgeti către mine … si mă critica din multe părti de vedere …În majoritatea cazurilor au dreptate doar ca stiu ca eu nu sunt asa si ca pot mai mult ..însă nu mă pot exprima si nu mă pot impune în niciun fel. As dori un sfat din partea ta… Cum sa mă fac auzit si în acelasi timp si înteles. Am suportat multe la viata mea legare de chestia asta si tot timpul am fost arătat cu degetul… dar în majoritatea cazurilor am stat în jurul persoanelor mai mari ca mine …considerând ca am ceva de învătat de la ele. Însă nu îmi pot crea o personalitate de remarcat. Subconttientul din mine atrage din comportamentul lor diferite reactii iar ei observa ăsta si mă catalogheaza. Sunt foarte orgolios cu toate ca mereu las de la mine … si mereu le întorc părerea si sunt pus la colt …Ce sfat îmi recomanzi? Îti multumesc mult.
Buna Ginel! Intr-adevar, situatia cu care te confrunti tu nu este una usoara, ai iesit din zona ta de confort si ai nevoie sa te acomodezi la noul mediu.
Pentru inceput, iti propun sa iti imaginezi cum ar fi daca am trai intr-o zona unde oamenii ar fi mai inalti si mai grasi ca noi; cred ca ne-am simti scunzi si slabi si la fel ne-ar vedea si ei prin comparatie, nu-i asa?
Tu spui ca in majoritatea cazurilor ai stat in jurul persoanelor mai mari ca tine. Exista un principiu care spune ca e bine sa-ti petreci o treime din timp cu persoane mai bune, mai mari, mai sus, mai evoluate ca tine de la care sa inveti, o treime cu persoane care se afla pe acelasi nivel de dezvoltare ca si tine si cealalta treime cu persoane care sunt mai jos ca tine pentru a le invata tu anumite lucruri.
Iti propun un exercitiu simplu de vizualizare pe care sa-l faci periodic in care sa-ti creezi imaginar acea personalitate de remarcat pe care ti-o doresti si sa te vezi pe tine in cea mai buna varianta a ta. Pur si simplu sa te imaginezi pe tine Ginel, cum iti doresti sa arati, sa fii imbracat, ce atitudine sa ai, ce gesturi, ce comportamente, cum sa vorbesti, cum sa te simti in anumite situatii si ce fel de persoane sa ai in jurul tau care poate te admira si iti apreciaza felul de a fi.
Dupa ce faci exercitiul si pui in aplicare tehnicile prezentate in acest articol, te astept sa revii si sa impartasesti cu noi reusitele tale ca sa ne bucuram impreuna.
Iti doresc succes si sa auzim numai de bine! Iuliana
Draga Iuliana mi-a placut mult articolul…Eu am „pierdut” multi prieteni fiind eu insumi. Nu inteleg de ce oamenii atunci când se termina o relatie, tin sa ti faca reprosuri, sa ti judece actiunile si vorbele, sa te critice…uita ce ai facut bun pentru ei. E trist. Eu una nu raspund la provocari, as vrea sa le spun multe, dar simt ca nu merita sa afle adevarul despre ei insisi, ii las sa creada ca sunt perfecti.
Draga Andreea, multumesc mult pentru apreciere!
Cand se termina o relatie si nu ne mai putem folosi de celalalt pentru a ne satisface nevoile egoiste, atunci mastile cad si se vede cu adevarat cine suntem si cine am fost de-a lungul intregii relatii.
Te felicit pentru curajul de a fi tu insuti!
Buna Iuliana,
Numele meu este Elena si am 27 de ani.
Foarte inspiranta si adevarata modul tau te a inlatura frica de a fi judecat, dar am o intrebare.
Teama de a fi judecat crezi ca se aseamana cu frica de a spune nu , de a nu dezamagi oamenii, sau poate mai bine spus de confruntari.
Spre exemplu atunci cand iti iei inima in dinti si te hotarasti sa iti parasesti iubitul chiar daca stii ca el te iubeste si totusi nu vrei sa il vezi suferind pentru ca si tu o data l-ai iubit si nu stii ce sa-i spui sa nu il doara atat de tare.
Iti multumesc!
Buna Elena! Si multumesc pentru comentariu!
Fiecare NU spus cuiva (atunci cand asa simti) este un DA spus tie!
Cat timp si cu ce pret crezi ca ai putea purta aceasta masca cu iubitul tau? Daca tu nu-l mai iubesti, nu crezi ca ar mai corect sa lasi locul liber pentru altcineva care chiar l-ar iubi cu adevarat? In plus, parasindu-l si tu ai sansa sa gasesti pe cineva pe care sa-l iubesti. Ce parere ai de asta?
Cu bine, Iuliana
Buna Iuliana, am o problema si eu legat de starea mea de spirit. Mie frica de multe ori sa nu ma fac de ras pentru ca si in copilarie eram mult bataia de joc si toti radeau de mine, asta m-o cam marcat si acuma imi este frica sa nu fac ceva prin care sa ma fac de ras chiar daca acuma incerc sa fac sa fiu placut de toti cunoscutii. De multe ori simt ca explodeaza ceva in mine cand is pe punctul sa ma fac de ras. Ai putea sa ma sfatuiesti ce sa fac?
Buna Cristi! Si multumesc pentru comentariu!
Incerci sa fii placut de toti cunoscutii si pentru tine conteaza foarte mult parerea lor despre tine. Cu alte cuvinte cauti validare sociala.
Te invit sa iei un pix si o foaie de hartie si sa scrii ce inseamna pentru tine sa te faci de ras. Sa descrii cel putin 5 situatii de acest gen si cum te simti iar in drept fiecarei situatii cum ai vrea sa te simti de fapt.
Totusi, care este cel mai rau lucru care s-ar putea intampla daca te-ai face de ras? Crezi ca ai putea supravietui?
Cand simti ca explodeaza ceva in tine ai putea de exemplu sa recunosti public ce simti. De exemplu cand urmeaza sa vorbesti in public poti sa spui ca ai emotii in loc sa incerci sa le ascunzi; oricum nu le poti ascunde, publicul le simte. A recunoaste public ce simti, a-ti recunoaste vulnerabilitatea este un act de curaj.
Este normal sa avem emotii si cu cat incerci sa le ascunzi mai mult cu atat ele vor sa iasa la suprafata, asemenea unor baloane cu aer pe care incerci sa le tii sub apa; de aici vine senzatia ta ca explodeaza ceva in tine pentru ca asa si este. Aceasta explozie de emotii acumulate se poate concretiza chiar si sub forma unei boli.
Daca esti o persoana autodidacta iti recomand sa lucrezi cu tine si sa-ti monitorizezi in permanenta starile de spirit. Daca tu consideri ca ai nevoie de ajutor, iti recomand cursuri de dezvoltare personala sau sedinte individuale de consiliere sau psihoterapie.
Cu bine, Iuliana
Buna Iuliana… am 15 ani si sunt eleva in clasa a 9-a sunt o persoana foarte sentimentala am probleme cu judecata celorlalti cind trec la tabla la scoala,sau cind trebue sa raspund tema,sau cind imi expun parerea in fata clasei de catre toti,mie frica sa nu zica cineva ceva,avem fete fitoase la noi in clasa,ele se cred niste printese,de aia mie frica ca eu sunt foarte timida de mine au scos multe vorbe si mereu sunt judecata de catre unii colegi, si parca vreau sa le arat tuturor ce pot, dar nu am curaj. Imi place mult articolul tau, esti minunata!
Buna Iuliana.M-am regasit in acest articol si cred ca teama mea cea mai mare e sa ma exprim asa cum vreau eu.In anumite situatii am reusit sa scap de frica de a fi judecat,dar dupa un timp m-am inchis in mine iar si am lasat sa fiu judecat iar si iar,si nu am mai facut ceva de teama de a nu fi judecat.Rezolvarea e simpla : ce am facut mai demult in anumite situatii de nu mi-a pasat de judecata altora ?
Ce mi-ar placea sa fac daca stiu ca nu voi fi judecat?Cred ca as vorbi in public si as fi un speaker motivational,asta mi-ar placea cel mai mult si ca bonus le-as arata degetul mijlociu haterilor si le-as spune public : ”I don’t give a shit”.Multumesc mult
Buna Emanuel! Multumim ca ai impartasit cu noi din experienta ta in legatura cu teama de a fi judecat de ceilalti!
In spatele temerii de a te exprima asa cum vrei tu se afla teama de a fi respins sau teama de a nu fi acceptat. Dincolo de ceea ce cred ceilalti despre tine, este mult mai important ceea ce crezi tu despre tine. Atunci cand ai o relatie buna cu tine, te respecti si te iubesti. Cu cat esti mai multumit de tine si iti traiesti viata asa cum iti doresti, cu atat judecata altora despre tine este mai nesemnificativa.
Cred ca ai putea fi un speaker motivational extraordinar. Avem nevoie de oameni ca tine care sa ne inspire cu propria lor poveste de viata si sa ne motiveze sa ne construim viata pe care ne-o dorim.
Cu apreciere, Iuliana